Pensiunea CASA GHERMAN (Rohia, Maramures)

Mănăstirea Rohia - Adormirea Maicii Domnului, 15 august - asezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag si de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de liniste si reconfortare sufletească, al iubitorilor de frumos artistic si natural. Aici si-a petrecut ultimii ani din viată (1980-1989) marele Nicolae Steinhardt. Pe 15 august, hramul mănăstirii, zeci de mii de oameni vin aici în pelerinaj din toată tara.

Mănăstirea Rohita (Boiereni) - mănăstire de călugări, reînfiintată în 1993, cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului" (1 octombrie). Biserica actuală este construită pe locul celei vechi (sec. XVIII), din lemn, pe temelie de piatră, de preotul Emil Man si de credinciosii satului Boiereni.

Biserica din lemn "Sfintii Arhangheli" Rogoz (hramul în 8 noiembrie) - monument UNESCO - potrivit traditiei, biserica a fost construită în anul 1663 din două lemne frătâne uriase aduse din Dealul Popii. Dimensiunile bisericii sunt de 14 x 5,5 metri, încadrându-se în categoria bisericilor mari din zonă (Costeni, Stoiceni). Printre numeroasele icoane vechi ale bisericii, se remarcă o frumoasă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, având chipurile si nimburile lucrate într-un relief destul de pronuntat; icoana poartă inscriptia 1787..

Biserica din lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 - Surdesti
- hramul în 8 noiembrie - monument UNESCO - turnul de 54 m înăltime se ridică măret, înconjurat de alte 4 mici turnulete. Cu cei 72 m ai săi, biserica este una dintre cele mai înalte din lume. Nota particulară a ansamblului e dată de pridvor, cu două rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, identice ca formă si decoratii.

Biserica din lemn Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - 1796 - Plopis - hramul în 8 noiembrie - monument UNESCO - clădirea bisericii e mică, însă dovedeste un deosebit simt al proportiilor, fiind poate cea mai unitară si mai bine echilibrată biserică de lemn a Maramuresului. Sinteză vie, reunind totodată elemente ale bisericii de tip nord-transilvănean si maramuresean, bisericuta din Plopis impresionează mai ales prin zveltetea siluetei si armonia volumelor.

Muzeul Florean - prin acumularea de lucrări valoroase, originale, în tabăra de sculptură de la Poiana Soarelui (prima tabără privată de sculptură din România) s-au pus bazele unui fascinant muzeu în aer liber, la initiativa omului de afaceri Victor Florian.

Cheile Lăpusului - rezervatie naturală, defileul Lăpusului este lung de 36 km, săpat de ape în sisturile cristaline ale masivului Preluca, desfăsurat între localitătile Răzoare si Remetea Chioarului. Însiruire de zone stâncoase, cu repezisuri, cascade si pe alocuri cu pădure până aproape de nivelul apei, impresionantul defileu este un loc îndrăgit de amatorii de drumetie, rafting, pescuit sau iesiri la iarbă verde.

Pescuit sportiv si de agrement - râul Lăpus (scobar, mreană, stiucă, clean), Lacul Lighet si Lacul Borcut (caras, crap etc.)

Pestera cu Oase - rezervatia speologică Pestera cu Oase de la Poiana Botizii (Muntii Lăpusului), arie naturală protejată pentru că aici s-au găsit în secolul trecut oase de mamifere cavernicole.

Obiceiuri si festivaluri populare

Udătoriul - Surdesti, a doua zi de Paste - este sărbătorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile câmpului. După ritualul de celebrare, ospăţ si joc la casa sărbătoritului.
Sărbătoarea Portului Popular - Cupseni, luna mai - ansambluri folclorice, muzică populară, obiceiuri de nuntă din Tara Lăpusului.
Armindenii Rogozului - Rogoz, luna mai - de Rusalii, flăcăii din sat confectionează si inaltă în mijlocul satului o prăjină înaltă de lemn (Armindenul), împodobită cu cununi de flori. Armindenul este simbolul înăltării si renasterii.
Festivalul Stuparilor - Cernesti, luna august - muzică populară, simpozioane pe teme apicole, concursuri sportive, dar si dulci produse ale stupului cu care se mândresc apicultorii de la poalele masivului Măgura.
Zilele Orasului Târgu Lăpus - iunie